Munții României: Carpații pe hartă

Carpații ocupă circa 31% din suprafața României. Se învață cel mai ușor în trei trepte: diviziunea (Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali), grupa și masivul. Mai jos găsești toate masivele, grupate exact ca pe hartă.

Carpații formează un arc de circa 900 km pe teritoriul României. Diviziunile se deosebesc ușor după formă: Carpații Orientali sunt lungi și au mai multe șiruri paralele de munți, Carpații Meridionali sunt cei mai înalți și mai masivi, iar Carpații Occidentali sunt cei mai joși și mai fragmentați, cu multe depresiuni care pătrund adânc între munți.

Ca să le reții, învață întâi limitele dintre diviziuni: Valea Prahovei desparte Orientalii de Meridionali, iar culoarul Timiș–Cerna desparte Meridionalii de Occidentali. Apoi învață grupele, fiecare cu masivul cel mai înalt. Pe hartă, fiecare grupă are culoarea ei; apasă pe ea ca să vezi ce masive conține.

Diviziunile Carpaților

• Carpații Orientali (Pietrosul Rodnei · 2303 m): Cea mai lungă diviziune, de la granița cu Ucraina până la Valea Prahovei. Au un lanț vulcanic în vest (Oaș, Gutâi, Țibleș, Călimani, Gurghiu, Harghita). Au multe depresiuni intramontane: Maramureș, Dornelor, Giurgeu, Ciuc, Brașov. Se împart în trei grupe: Carpații Maramureșului și Bucovinei, Carpații Moldo-Transilvani și Carpații de Curbură.
• Carpații Meridionali (Moldoveanu · 2544 m): Între Valea Prahovei și culoarul Timiș–Cerna. Cei mai înalți și mai masivi; aici sunt toate vârfurile de peste 2.500 m. Au relief glaciar: căldări și lacuri glaciare (Bucura, Zănoaga, Bâlea). Grupe: Bucegi, Făgăraș, Parâng, Retezat–Godeanu.
• Carpații Occidentali (Cucurbăta Mare (Bihor) · 1849 m): Între Dunăre (Defileul Dunării) și Valea Barcăului. Cei mai joși și mai fragmentați, cu multe „porți” (depresiuni-golf) deschise spre vest. Grupe: Munții Banatului, Munții Poiana Ruscă și Munții Apuseni. Apusenii au cel mai bogat relief carstic (peșteri, chei) din țară.

Orientali · Maramureșului și Bucovinei

• Carpații Maramureșului și Bucovinei: Grupa nordică a Carpaților Orientali, de la granița cu Ucraina până la Pasul Tihuța și Valea Moldovei. Include lanțul vulcanic Oaș–Gutâi–Țibleș și cei mai înalți munți din Orientali, Munții Rodnei.
• Munții Oaș: Munți vulcanici, în nord-vest; închid Depresiunea Oaș.
• Munții Gutâi (Vf. Gutâi · 1443 m): Munți vulcanici, la nord de Baia Mare.
• Munții Țibleș (Vf. Țibleș · 1839 m): Masiv vulcanic, între Țara Lăpușului și Valea Someșului Mare.
• Munții Maramureșului (Vf. Farcău · 1957 m): Pe granița cu Ucraina, la nord de Valea Vișeului.
• Munții Rodnei (Pietrosul Rodnei · 2303 m): Cei mai înalți din Carpații Orientali; au urme de relief glaciar. Aici izvorăsc Someșul Mare și Bistrița.
• Munții Suhard: Între Depresiunea Dornelor și Valea Bistriței Aurii.
• Obcinele Bucovinei: Culmi prelungi și paralele („obcine”), cu păduri de molid. Aici izvorăsc Moldova și Suceava.
• Munții Rarău–Giumalău: Masive calcaroase cu stânci spectaculoase (Pietrele Doamnei).

Orientali · Moldo-Transilvani

• Carpații Moldo-Transilvani: Grupa centrală a Carpaților Orientali, până la Pasul Oituz. Are cel mai lung lanț vulcanic (Călimani–Gurghiu–Harghita) și depresiunile Giurgeu și Ciuc.
• Munții Bârgăului: Munți vulcanici, la est de Bistrița.
• Munții Călimani (Pietrosul Călimanilor · 2100 m): Cel mai înalt masiv vulcanic din țară; au un crater uriaș (caldera).
• Munții Bistriței: Străbătuți de Valea Bistriței; nucleu de șisturi cristaline.
• Munții Stânișoarei: Munți împăduriți din flișul extern, între Bistrița și Moldova.
• Masivul Ceahlău (Vf. Ocolașul Mare · 1907 m): „Muntele sfânt” al Moldovei, din conglomerate; vârful Toaca are 1904 m. Sub el se află Lacul Izvorul Muntelui (Bicaz).
• Munții Gurghiu: Munți vulcanici, între Mureș și Târnava Mare.
• Munții Harghita (Vf. Mădăraș · 1801 m): Munți vulcanici; la capătul lor sudic este Lacul Sfânta Ana.
• Munții Hășmaș (Hășmașu Mare · 1792 m): Aici izvorăsc Oltul și Mureșul. Includ Cheile Bicazului și Lacul Roșu.
• Munții Tarcău: Munți împăduriți din fliș, între Bistrița și Trotuș.
• Munții Ciucului: La est de Depresiunea Ciucului; aici izvorăște Trotușul.
• Munții Nemira: Între Valea Uzului și Valea Oituzului.

Orientali · de Curbură

• Carpații de Curbură: Grupa sudică a Carpaților Orientali, între Pasul Oituz și Valea Prahovei. Aici arcul Carpaților își schimbă direcția; include Depresiunea Brașovului.
• Munții Vrancei (Vf. Goru · 1785 m): În zona de curbură; regiune cu cutremure de adâncime.
• Munții Penteleu (Vf. Penteleu · 1772 m): În bazinul Buzăului.
• Munții Ciucaș (Vf. Ciucaș · 1954 m): Masiv din conglomerate, cu forme ciudate (Tigăile, Babele la Sfat).
• Munții Baiului: Între Prahova și Doftana; ultimii munți ai Orientalilor spre sud-vest.
• Munții Piatra Mare: Lângă Brașov; cunoscuți pentru Șapte Scări.
• Munții Postăvarul (Vf. Postăvarul · 1799 m): Deasupra Brașovului; aici este stațiunea Poiana Brașov.
• Munții Perșani: Munți joși la vest de Depresiunea Brașovului; străbătuți de Olt.
• Munții Baraolt: Munți joși, între Depresiunea Brașovului și Harghita.
• Munții Bodoc: Munți joși, la nord de Sfântu Gheorghe.

Meridionali · Grupa Bucegi

• Grupa Bucegi: Între Valea Prahovei și culoarul Rucăr–Bran (Dâmbovița). Munții Bucegi, Leaota și Piatra Craiului.
• Munții Bucegi (Vf. Omu · 2505 m): Platou înalt cu Babele și Sfinxul; aici izvorăște Ialomița.
• Munții Leaota (Vf. Leaota · 2133 m): Între Bucegi și Dâmbovița.
• Piatra Craiului (Vf. La Om · 2238 m): Cea mai lungă creastă calcaroasă din țară.

Meridionali · Grupa Făgăraș

• Grupa Făgăraș: Între culoarul Rucăr–Bran și Valea Oltului. Cea mai înaltă grupă: Moldoveanu (2544 m) și Negoiu (2535 m).
• Munții Iezer–Păpușa: La sud de Făgăraș, la vest de Dâmbovița.
• Munții Făgăraș (Vf. Moldoveanu · 2544 m): Cei mai înalți munți din România; aici sunt Moldoveanu și Negoiu. Traversați de Transfăgărășan; au lacuri glaciare (Bâlea, Capra). Aici izvorăște Argeșul.
• Munții Cozia (Vf. Cozia · 1668 m): Pe malul stâng al Oltului, în Defileul Oltului.

Meridionali · Grupa Parâng

• Grupa Parâng: Între Valea Oltului și Valea Jiului. Cea mai întinsă grupă din Meridionali; Parângu Mare (2519 m).
• Munții Parâng (Vf. Parângu Mare · 2519 m): Al treilea vârf ca înălțime din țară. Aici izvorăște Jiul de Est.
• Munții Șureanu (Vf. lui Pătru · 2130 m): În nord; aici sunt cetățile dacice din Munții Orăștiei.
• Munții Cindrel (Vf. Cindrel · 2244 m): La sud-vest de Sibiu; stațiunea Păltiniș.
• Munții Lotrului (Vf. Ștefleşti · 2242 m): Între Lotru și Latorița.
• Munții Căpățânii: Între Lotru și Olt, la sud de Lotrului.

Meridionali · Grupa Retezat–Godeanu

• Grupa Retezat–Godeanu: Între Valea Jiului și culoarul Timiș–Cerna. Cele mai multe lacuri glaciare din țară; Peleaga (2509 m).
• Munții Retezat (Vf. Peleaga · 2509 m): Primul parc național din România (1935). Au cele mai multe lacuri glaciare: Bucura, Zănoaga etc.
• Munții Godeanu (Vf. Gugu · 2291 m): La sud-vest de Retezat.
• Munții Țarcu (Vf. Țarcu · 2190 m): Cei mai vestici din Meridionali, lângă culoarul Timiș–Cerna.
• Munții Vâlcan: La sud de Depresiunea Petroșani; străbătuți de Defileul Jiului.
• Munții Cernei: De-a lungul Văii Cernei; Băile Herculane.
• Munții Mehedinți: Munți calcaroși, cu relief carstic (Ponoare).

Occidentali · Munții Banatului

• Munții Banatului: Între Dunăre, culoarul Timiș–Cerna și Câmpia de Vest. Munți joși, cu mult calcar: chei și peșteri.
• Munții Semenic (Vf. Piatra Goznei · 1447 m): Cei mai înalți din Munții Banatului; aici izvorăște Timișul.
• Munții Almăjului: În sud, deasupra Defileului Dunării.
• Munții Locvei: Cei mai sudici din Banat, pe malul Dunării.
• Munții Aninei: Munți calcaroși; Cheile Nerei, Cheile Carașului.
• Munții Dognecei: Munți joși, la vest de Reșița.

Occidentali · Poiana Ruscă

• Munții Poiana Ruscă: Masiv izolat între Mureș, Timiș și Bistra. Vf. Padeș (1374 m).
• Munții Poiana Ruscă (Vf. Padeș · 1374 m): Masiv izolat, între Mureș, Timiș și Bistra; zăcăminte de fier. Aici izvorăște Bega.

Occidentali · Munții Apuseni

• Munții Apuseni: Între Mureș, Someș și Câmpia de Vest. Cea mai mare grupă din Occidentali; carst bogat (Scărișoara, Peștera Urșilor).
• Munții Bihor (Vf. Cucurbăta Mare · 1849 m): Cei mai înalți din Apuseni; Peștera Urșilor, Ghețarul Scărișoara.
• Munții Vlădeasa (Vf. Vlădeasa · 1836 m): Masiv vulcanic în nordul Apusenilor.
• Munții Gilău–Muntele Mare (Vf. Muntele Mare · 1826 m): La vest de Cluj; aici izvorăște Someșul Mic.
• Munții Metaliferi: Bogați în aur (Roșia Montană, Brad).
• Munții Trascăului: Calcaroși; Cheile Turzii, Cheile Râmețului.
• Munții Zarandului: Munți joși, la nord de Mureș.
• Munții Codru–Moma: Între Crișul Alb și Crișul Negru.
• Munții Pădurea Craiului: Calcaroși, cu multe peșteri, la est de Oradea.
• Munții Plopiș: Munți joși (Munții Șes), în nord-vestul Apusenilor.
• Munții Meseș: Cei mai nordici din Apuseni, lângă Zalău.