Atlasul RomânieiCâmpiile ocupă circa 33% din România. Sunt formele de relief cele mai joase și cele mai importante pentru agricultură.
Câmpiile sunt cele mai joase forme de relief, de obicei sub 200–300 m. Câmpia Română, în sud, și Câmpia de Vest sunt cele mai mari. Ambele s-au format prin depunerea aluviunilor aduse de râuri din munți, pe locul unor foste lacuri și mări.
Câmpiile au soluri fertile (cernoziomuri) și sunt principala zonă agricolă a țării. Lunca Dunării, fâșia joasă de-a lungul fluviului, era odinioară inundată periodic și plină de bălți; azi e în mare parte îndiguită și cultivată.
Câmpia Română
- Câmpia Română: Cea mai întinsă câmpie din țară, între Podișul Getic, Subcarpați, Siret și Dunăre. Cel mai important grânar al țării; aici este București.
- Câmpia Olteniei: La vest de Olt; include Câmpia Blahniței, a Băileștilor și a Romanaților. Are nisipuri și dune lângă Dunăre.
- Câmpia Teleormanului: Între Olt și Argeș; include Câmpia Boianului și Câmpia Găvanu–Burdea. Străbătută de Vedea și Teleorman.
- Câmpia Burnasului: În sud, lângă Dunăre, între Vedea și Argeș; Giurgiu, Zimnicea.
- Câmpia Târgoviștei: Câmpie înaltă, de glacis, la ieșirea Ialomiței și Dâmboviței din Subcarpați.
- Câmpia Ploieștilor: Câmpie de glacis, formată de Prahova și Teleajen.
- Câmpia Vlăsiei: În jurul Bucureștiului, între Argeș și Ialomița; lacurile Snagov și Căldărușani. Odinioară acoperită de păduri (Codrii Vlăsiei).
- Câmpia Mostiștei: Între Vlăsia și Bărăgan, străbătută de Mostiștea.
- Câmpia Bărăganului: Cea mai întinsă și mai secetoasă subunitate; climat de ariditate, Crivăț. Bărăganul Ialomiței (sud) și Bărăganul Călmățuiului (nord); crovuri și lacuri sărate.
- Câmpia Buzăului: La ieșirea Buzăului din Subcarpați, spre Râmnicu Sărat.
- Câmpia Siretului Inferior: Câmpie joasă, de subsidență, la vărsarea Buzăului în Siret; include Câmpia Tecuciului.
Lunca Dunării
- Lunca Dunării: Fâșia joasă, inundabilă, de-a lungul Dunării, de la Baziaș până la Deltă. Cea mai mare parte a fost îndiguită și desecată pentru agricultură.
- Balta Ialomiței: Între brațul Borcea și Dunăre; în mare parte desecată.
- Insula Mare a Brăilei: Fosta Baltă a Brăilei, între Dunăre și brațul Măcin; desecată. Alături, Balta Mică a Brăilei a rămas naturală (parc natural).
Câmpia de Vest
- Câmpia de Vest: În vestul țării, continuarea Câmpiei Panonice. Străbătută de Someș, Crișuri, Mureș, Timiș și Bega.
- Câmpia Someșului: În nord-vest; Satu Mare, Carei. Include Câmpia Ierului.
- Câmpia Crișurilor: Străbătută de cele trei Crișuri; Oradea la margine.
- Câmpia Mureșului: De o parte și de alta a Mureșului; Arad.
- Câmpia Timișului (Banatului): În Banat, în jurul Timișoarei; câmpie joasă, cu foste mlaștini desecate.