Dealurile și podișurile acoperă circa 36% din România și coboară în trepte de la munte spre câmpie, în jurul Carpaților.
Dealurile și podișurile înconjoară Carpații ca un al doilea inel. Subcarpații sunt dealuri înalte, cutate, aflate imediat la exteriorul Carpaților Orientali și Meridionali. Podișurile sunt mai joase și mai netede: Podișul Transilvaniei în interiorul arcului carpatic, Podișul Moldovei în est, Podișul Getic în sud și Podișul Dobrogei între Dunăre și mare.
Fiecare podiș se împarte în subunități. Unele au „câmpie” în nume, ca Câmpia Transilvaniei sau Câmpia Moldovei, dar sunt de fapt dealuri joase care fac parte din podiș. Pe hartă, subunitățile au culori diferite; apasă pe un podiș ca să le vezi pe toate.
Subcarpații
- Subcarpații Moldovei: Între Valea Moldovei și Valea Trotușului, la exteriorul Carpaților Orientali. Depresiuni subcarpatice: Neamț, Cracău–Bistrița, Tazlău–Cașin.
- Subcarpații de Curbură: Între Trotuș și Dâmbovița; cei mai înalți și mai cutați Subcarpați. Zonă cu sare, petrol și vulcani noroioși (Berca).
- Subcarpații Vrancei: Partea de nord a Subcarpaților de Curbură, cu Depresiunea Vrancei.
- Subcarpații Buzăului: Între Slănic și Teleajen; vulcanii noroioși de la Berca.
- Subcarpații Prahovei: Între Teleajen și Dâmbovița; zăcăminte de petrol și sare (Slănic Prahova).
- Subcarpații Getici: Între Dâmbovița și Motru, la sudul Carpaților Meridionali. Depresiuni: Câmpulung, Horezu, Târgu Jiu.
- Subcarpații Argeșului (Muscelele): Între Dâmbovița și Olt; dealuri numite „muscele”.
- Subcarpații Olteniei: Între Olt și Motru; depresiunile Horezu și Târgu Jiu.
Dealurile de Vest
- Dealurile de Vest: Fâșie de dealuri între Carpații Occidentali și Câmpia de Vest, din Maramureș până în Banat. Pătrund în munte prin „golfuri” depresionare (Beiuș, Zarand).
- Dealurile Crișanei: Partea de nord, la nord de Mureș: dealurile din Bihor, Arad și Satu Mare.
- Dealurile Banatului: Partea de sud, la sud de Mureș: Dealurile Lipovei și ale Buziașului.
Podișul Transilvaniei
- Podișul Transilvaniei: Cel mai întins podiș din țară, în interiorul arcului carpatic. Are zăcăminte de gaz metan și sare (Turda, Praid).
- Podișul Someșan: Partea de nord, străbătută de Someș; dealuri mai înalte, cu păduri.
- Câmpia Transilvaniei: Partea centrală, între Someș și Mureș. Deși se numește „câmpie”, este un relief deluros, jos, cu multe lacuri (iazuri).
- Subcarpații Transilvaniei: Fâșie de dealuri înalte pe marginea de est a podișului, sub Carpații Orientali. Au sare la suprafață (Praid, Sovata); includ Subcarpații Mureșului și ai Târnavelor.
- Podișul Târnavelor: Partea de sud, străbătută de Târnava Mare și Târnava Mică. Include Podișul Hârtibaciului și Podișul Secașelor; aici e gazul metan de la Mediaș.
Podișul Moldovei
- Podișul Moldovei: În estul țării, între Subcarpați și Prut.
- Podișul Sucevei: Partea de nord-vest, cea mai înaltă; Suceava, Fălticeni.
- Câmpia Moldovei (Jijiei): Zonă joasă, deluroasă, străbătută de Jijia; Botoșani, Iași. Este o câmpie colinară, parte din Podișul Moldovei.
- Podișul Bârladului: Cea mai mare subunitate, în centrul și sudul Moldovei; Vaslui, Bârlad. Include Podișul Central Moldovenesc și Colinele Tutovei.
- Câmpia Covurluiului: Partea de sud, la nord de Galați; câmpie colinară, parte din Podișul Moldovei.
Podișul Getic
- Podișul Getic: Între Subcarpații Getici și Câmpia Română, de la Dâmbovița la Dunăre. Are cărbune (lignit) și petrol.
- Platforma Strehaia: Partea de vest, între Motru și Jiu (cu Dealurile Bălăciței spre sud).
- Platforma Oltețului: Între Jiu și Olt, străbătută de Olteț.
- Platforma Cotmeana: Între Olt și Argeș; aici izvorăște Vedea.
- Platforma Cândești: Partea de est, între Argeș și Dâmbovița.
Podișul Mehedinți
- Podișul Mehedinți: Podiș mic, înalt, în colțul de sud-vest, cu relief carstic.
Podișul Dobrogei
- Podișul Dobrogei: Între Dunăre și Marea Neagră; cel mai vechi relief din țară.
- Munții Măcinului: Cei mai vechi munți din țară (hercinici), foarte erodați; Vf. Țuțuiatu (Greci), 467 m.
- Podișul Babadag: În nord-est, cu Dealurile Tulcei; păduri de foioase.
- Podișul Casimcei: În centrul Dobrogei, din șisturi verzi; limitat la nord de falia Peceneaga–Camena.
- Podișul Dobrogei de Sud: În sud, cu Podișul Medgidiei și Podișul Negru Vodă; acoperit de loess.