București, capitala României

București este capitala României și cel mai mare oraș al țării. Are statut de județ și este înconjurat de județul Ilfov.

Municipiul București are statut de județ. Este împărțit în șase sectoare, iar în jurul lui se întinde județul Ilfov. Harta județului, relieful și râurile, pe scurt, sunt pe fișa Municipiului București.

Pe scurt, istoria

Prima mențiune sigură a orașului este din 20 septembrie 1459: într-un act, domnitorul Vlad Țepeș, al Țării Românești, vorbește despre „Cetatea București”. Legendele leagă numele de un Bucur, despre care se spune că ar fi întemeiat orașul. Din 1659, sub domnitorul Gheorghe Ghica, București a devenit capitala Țării Românești, iar la 24 ianuarie 1862 a devenit capitala Principatelor Unite, după Mica Unire din 1859.

Relieful

Bucureștiul se află în sudul României, în Câmpia Vlăsiei, în compartimentul numit Câmpia Bucureștiului, care face parte din Câmpia Română. Este un oraș de câmpie, cu altitudini cuprinse între circa 56 m și 96 m.

Terenul pare plat, dar este brăzdat de văile Dâmboviței și Colentinei. Între ele se ridică dealuri mici, pe care s-au așezat în timp mănăstiri, fortificații și palate: Cotroceni, Mitropoliei, Spirii și Filaret.

Sectoarele

Municipiul București se compune din 6 sectoare, numerotate de la 1 la 6 în sensul acelor de ceasornic, începând din nord-vest: Sectorul 1 este în nord-vest, Sectorul 2 în nord-est, Sectorul 3 în sud-est, Sectorul 4 în sud, Sectorul 5 în sud-vest și Sectorul 6 în vest.

Apele

Două râuri trec prin oraș, ambele din bazinul Argeșului. Dâmbovița, lungă de 286 km, izvorăște din Munții Făgăraș și se varsă în Argeș, lângă Budești, în județul Călărași. Colentina (101 km) este afluentul ei și trece prin nordul și estul orașului.

Colentina era un râu mic de câmpie, mlăștinos, care seca adesea vara. Amenajarea ei a început înainte de 1945 și a transformat-o într-un lanț de lacuri. Pe teritoriul Capitalei, de la amonte la aval, sunt lacurile Străulești, Grivița, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Dobroești și Pantelimon. Herăstrău, amenajat între 1933 și 1936, este cel mai mare lac din interiorul orașului.

Pe Dâmbovița, la vest de oraș, se află Lacu Morii, un lac de acumulare creat în 1986 printr-un baraj înalt de 15 m. Are 2,4 km² și un volum de 16,3 milioane m³. Mai multe despre lacurile țării găsești în lecția Lacurile României.

Clima

Clima Bucureștiului este continentală, cu veri calde și ierni reci. În municipiu se resimte mai ales efectul de insulă de căldură urbană: temperaturile sunt mai mari decât în zonele din jur. Mai multe despre clima țării găsești în lecția Clima României.

Metroul

Metroul din București este primul metrou din România. Primul tronson a fost dat în folosință în noiembrie 1979 și avea 8,1 km și 6 stații, între Semănătoarea (azi Petrache Poenaru) și Timpuri Noi. Azi rețeaua are cinci linii (M1–M5) și 63 de stații. Aeroporturile și gările Capitalei sunt în lecția Aeroporturi și porturi.

Populația

La recensământul din 2021, Municipiul București avea 1.716.961 de locuitori, pe o suprafață de 239 km². Densitatea, de 7.185 de locuitori pe km², este cea mai mare din țară.

Față de recensământul din 2011, populația orașului a scăzut cu circa 166.000 de persoane (8,8%), de la 1,88 milioane la 1,71 milioane. În aceeași perioadă populația județului Ilfov a crescut cu aproape 154.000 de persoane, în mare parte oameni mutați din București în localitățile din jurul lui. Vezi și lecția Populația României.

Cutremurele

Cele mai multe cutremure mari din România au epicentrul în zona Vrancea, iar Bucureștiul este afectat puternic de ele. Cutremurul din 4 martie 1977 (magnitudine 7,4) a făcut 1.578 de morți în România, 90% dintre ei în București. Vezi lecția Cutremurele.

Verifică-te